June 18, 2011
MUZICA STRUCTURILOR @ PechaKucha Night #5 Bucureşti
About Gheorghe IONICA
7 Responses to “MUZICA STRUCTURILOR @ PechaKucha Night #5 Bucureşti”
Leave a Reply
MATAKE, Hala
Pecha Kucha Global- PKN Guangzhou + Global Cities WeekGuangzhou is taking part in the Global Cities Week with its PechaKucha Night Vol. 9 on February 24 at the Fei Gallery lobby. You’ll find a partial list of presenters (more to be added later) on the official event page.
- PKN Guangzhou + Global Cities Week
- Pecha Kucha Bucuresti
- City Week – PKN#8 February 17, 2012Ediția a 8-a a PechaKucha Night București va avea loc la Conservator, mai corect spus la UNMB, Str. Ştirbei Vodă Nr. 33, în sala George Enescu, joi 23 Februarie 2012 ora 19.00. Așa cum v-am anunțat deja, această ediție este parte a City Week, săptămâna 20-26 … Continue reading →
- Prezentatori #7: o scurtă privire November 13, 2011Dintre prezentatorii PechaKucha Night București#7: Larisa Popescu / voluntar / Asociația Lume Bună Ana Bănică / arhitect de interior / designer la Cai verzi pe pereţi Veronica Anghelescu / compozitor, jurnalist / No14 Plus Minus Mioara Mei-Roșu / Master Arte … Continue reading →
- PKN #7 November 2, 2011Formatul caracteristic PechaKucha, de 20 de imagini care rămân proiectate pe ecran fix 20 de secunde fiecare, (6’40” pentru fiecare vorbitor) provoacă încă o dată la elocvență și concizie, oferind publicului un spectacol unic. În data de 22.11.2011, începând cu … Continue reading →
- City Week – PKN#8 February 17, 2012
- Liternet
- Bibliopolis › Ioan Es. PopDaniel Cristea-Enache: Uitam pentru că asimilam. Eu deveneam ei. ... February 22, 2012(foto: arhiva personală)
- Bibliopolis › Ioan Es. PopDaniel Cristea-Enache: Uitam pentru că asimilam. Eu deveneam ei. ... February 22, 2012
-
Structural Design
More Photos
June 24th, 2011 at 9:23 am
EXCELENT!!! in legatura cu slide-ul in care apare NI battery – ai incarcat/folosit vreun sample inregistrat/generat de vreo structura?
June 24th, 2011 at 12:24 pm
Mulţumesc! Din pacate nu am avut timp să generez sample-uri din elemente structurale. Dar cu siguranţă asta e calea. Tehnica de sampling în sine nu este extrem de dificilă. Am testat-o şi ar fi rezultate. Nu ştiu când şi dacă voi avea timp să o implementez pe un model real.
June 24th, 2011 at 12:31 pm
În piesă am folosit un set battery pe care l-am considerat potrivit de la Native. Pe http://soundcloud.com/soundimizer există şi prima variantă a piesei, neprelucrată, mai “reală” din punct de vedere structural. În varianta de la PechaKucha trebuia să mă înscriu în aproximativ 3 muinute şi să comunic şi un mesaj. Din acest motiv am folosit diverse seturi de instrumente.
June 24th, 2011 at 3:02 pm
hm… ideea poate fi faina…
Bafta!
legatura intre matematica si muzica este evidenta.Posibil sa existe si o relatie intre structuri si muzica. Fie poate si numai la nivel de proportie – armonia dimensiunilor. Sunt in egala masura fascinat de structuri si muzica, si relatia dintre ele e un gand mai ascuns de-al meu de ceva timp. Dar n-am gasit un mod concret prin care s-o traduc. ar trebui de exemplu citita cumva geometria structurii (fie dintr-un model CAD, fie scanata 3D), midi-ficat mai departe fisierul rezultat la nivel SYSEX (aici ar fo partea cea mai dificila) si apoi aplicat mai departe pe un soft de groove de genul stylusRMX pentru track-ul ritmic, si un arpegiator pt armonie. De curand am descoperit in omnisphere (produs de un tip genial Eric Persing) pe care il folosesc cu trupa mea o capabilitate care se numeste sinteza granulara – si dintr-o data am realizat ca exista o modalitate si mai potrivita prin care se poate realiza concret relatia structura-muzica. Mai raman totusi inca f multe de rezolvat…
June 24th, 2011 at 9:36 pm
Păi chiar asta fac: preiau realmente un model CAD, mai precis FEM, îl pregătesc vreme de câteva programe “custom made”; rezultă o primă schemă MIDI pe care apoi o “torn” ca pe beton în “cofraje” modale, după necesități. Apoi îmi aleg un set de instrumente și gata:) Sunt aproape 12 programe pe care le folosesc. Ultimele sunt comerciale. Durează o veșnicie până să aud primele sunete/acorduri… Se poate utiliza și sinteză modală pentru a produce sunete “stranii” (din analiza structurală modală/seismică). Pentru moment nu m-a interesat pista asta. Ritmul: o consider o clasă aparte. Ar mai trebui săpat pentru a găsi o relație obiectivă. Nu sunt prea interesat de relațiile “conjuncturale” dintre matematică și muzică, dar oricum ar fi, rezultatele sunt întotdeauna surprinzătoare, în sensul cel mai bun.
July 16th, 2011 at 3:09 pm
I. Ascult acum muzica ce se deduce din formele unei structuri. Este ca un centru de greutate impins intr-un leagan cuprins de simetrie. Dar este si un impuls oprit pe drum si reeliberat. Aceste impresii, posibil a fi scrise, le am ascultand.
Ce este definitoriu la acest textul muzical, pare o curgere pe care o simti, ca o poveste, nu stiu daca este o chestiune de informatica sau este acea continuitate pe care o au obligatoriu structurile ca sa se mentina si razbate aceasta prin functia matematica, devenita analitic si continua, alocata apoi prin programe, pana in forma finala a muzicii?
Se deduce aceasta muzica din structuri sau se dubleaza structurii prin oglindire?
In sensul a ceea ce ati spus in comentariu, vorbit si scris, cred ca este o oglindire. Ca o suprafata dreapta, o panza elastica, (plana) pe care o apesi si ca atare raspunsul suprafetei este o forma, dar forma are ea insasi o lume. Face parte apasarea din lumea unei suprafete? Apasarea este o ,, facere,, pe cand suprafata vizibila este o ,,existenta,,. Nu pot spune ca o apasare este un mod, pentru ca nu am o preceptie a apasarii niciodata. Pot spune ca o suprafata este un mod pe care il accept folosind privirea.
Si atunci? Muzica unei suprafete, ca aceasta pe care o ascult, de unde vine? Din privirea mintii spre o structura sau din senzatia amintita asupra unei structuri ce devine prin efectul unei apasari?
II. Daca privirea spre o structura este inginerie sau arhitectura?
Alta intrebare pe care am pastrat-o ascultand expunerea ( haioasa:) si interesanta) .
Tema este foarte dificila.
Ce este cu forta mecanica? De fapt exista un mobil care poate fi numit forta?
,,Forta denumita de om,, este imaginea unei cauze a fortei sau este imaginea unui rezultat a fortei ? Cu cat o privesc de mai aproape constat ca ,,forta,, nu este de fapt o ,,forta,, asa cum pretinde tehnica, ci este mai degraba o dorinta a materiei.
Nu se stie. Adica nici nu conteaza, daca nu ar trebui sa intreb: cui apartine ideea de forta? Inginerului sau arhitectului?
Oricum captivarea fortei in relatii ale naturii apartine inginerului. Si probabil eliberarea fortei in forme cu o semnificatie ( sau mai multe) apartine arhitectului. De fapt doar semnificatia apartine arhitectului, cred.
Inginerul pana unde merge pe acest drum? Nu stiu. Are inginerul la indemana semnificatia unei forte, in afara constrangerilor tehnice? De aici ar trebui inceput drumul deosebirilor dintre un inginer de structuri si un arhitect.
III. Piata Matache. Locul de unde imi cumparam cirese cand eram student la politehnica pentru a deveni inginer. Trist ca acele linii si arce si suprafete devin trecute.
IV. Recitesc si ascult cu placere melodia ce ma poarta prin vechea casa a cireselor de mai.
Va doresc drum lung prin muzica structurilor. Merita.
Cu prietenie.
July 24th, 2011 at 1:59 pm
Citind comentariul tău am senzaţia că ţi-am dezvaluit cândva “metoda” mea de compoziţie, deşi ştiu sigur ca nu am facut-o. Mă simt încolţit, surprins asupra faptului: exact aşa procedez, cum ai descris la punctul I! Remarcabil simţ de observaţie, dacă îi pot spune aşa!