Relansare blog Proiectare Structurală

Am relansat blogul “corporate” Proiectare Structurală al firmei Aeterna Expert Design şi Altiscad Software. Vom posta articole interesante (sper) despre proiectare în general, soluţii, softuri şi altele.

Contra-seismic: arhitectură în gips-carton

Nu mai poţi discuta serios cu arhitecţii. Structura a devenit un corp străin în măruntaiele formei.

Dintre cele mai oripilante exemple de nefericită integrare a structurii în arhitectură aş pomeni contravântuirile. Contravântuirea a fost o vreme şi un obiect de decor. Mă uit la structurile vechi, nituite, unde contravânturile sunt fixate cu gusee frumos rotunjite: un spectacol!

Între timp, le-am înlocuit pe unde se putea cu pereţi structurali. Alteori, le înglobăm complet în pereţi despărţitori. Unde nu am reuşit, le păstrăm vizibile ca formă, dar le îmbrăcăm cu gips-carton. Este o expresie tragică a neputinţei de a înţelege cum funcţionează o structură şi de a o folosi valorizând-o. O arhitectură cu structură-deşeu la vedere. Din punctul de vedere al arhitectului pare a fi doar o nefericită soluţie inginerească; dacă întrebi inginerul, îţi va spune că e o necesitate antiseismică. Beneficiarul nu înţelege nimic: a mai văzut clădiri şi fără contravântuiri în gips-carton la ferestre.

Oare ar putea exista un concept arhitectural distinct adaptat condiţiilor de seismicitate? Sau ar fi doar o falsă limitare impusă Zeului Libertate de Expresie?

Muzica structurilor – 2

În 1743, D. P. Strähle, utilizând o metodă grafică simplă, stabilea modul de plasare a barelor pe tastiera unei chitare. E bine de ştiut că la acea vreme metodele grafice de calcul guvernau lumea științelor aplicate. În principiu, utilizând o metodă proiectivă, Strähle reuşeşte divizarea unui segment în 12 părţi aflate  în progresie geometrică cu raţia ¹²√2, reproducând cu alte cuvinte scara muzicală cromatică. Reţinem de aici procedeul: geometric proiectiv.

Procedeul amintit l-am “descoperit” în cartea Privelişti matematice/Isaac J. Schoenberg, publicată în limba română în 1989 la Editura Tehnică. Schoenberg, matematician român, este cunoscut în special pentru că a descoperit curbele spline.

Efectul Bilbao. Moartea inginerului.

Meseria de inginer constructor, privită din afară, este, de cele mai multe ori, fie anostă, fie mirobolantă, în funcţie de doza de orgoliu indusă. Atunci când arhitectura unei clădiri învăluie şi disimulează complet o structură de rezistenţă, inginerul rămâne neștiut, indiferent de natura eforturilor depuse în edificarea structurii. Un exemplu imediat: Muzeul Guggenheim din Bilbao – arhitect Frank Gehry, inginer – o echipă. Am găsit după căutări ample şi numele inginerului aici. În schimb, citind articolele din Wikipedia, dacă nu aş fi fost familiarizat cu softwarele de calcul, aş fi dedus că, dacă structura nu s-a calculat singură, cu siguranţă a fost calculată de o entitate feminină cu numele Catia. Ca să nu fiu înţeles greşit, precizez că nicidecum nu criticăm aici, ci doar evidenţiem o stare de fapt. Mai fac o precizare, nu mă interesează maximizarea meritelor inginerilor sau minimalizarea demersului arhitectural, aspecte irelevante în discuţia de faţă.

Muzica structurilor

Fără a face o demonstraţie amănunţită, prezentăm aici modul în care putem asimila structurile inginereşti cu adevărate instrumente muzicale. Vom reveni la un moment  dat cu o fundamentare mai mult sau mai puţin ştiinţifică.

Pentru început fac câteva precizări: nu ne referim la modul de generare al sunetelor prin rezonanţă, de către obiecte vibrante, aşa cum sunt clopotele  spre exemplu. Prin urmare, nu vedem în structuri nişte instrumente muzicale la scară mare capabile să emită sunete. Deşi nici această pistă nu este exclusă, ci din contră, chiar a fost exploatată, abordarea noastră vizează modul de generare a muzicii ca ansambluri sonore obiective, fără o asociere directă de timbruri. Este mai degrabă vorba despre compoziţie muzicală asistată de inginerie. Practic, vom stabili punctele de conexiune dintre două lumi aparent separate: muzică şi inginerie.

În accepţiunea noastră, asocierea structurilor cu muzica se face la nivel de formă. Această asociere nu este de tip convenţional, printr-o traducere de tip 1 la 1, ci din contră, este reinterpretată, păstrându-se în mod paradoxal alături de obiectivitatea metodei o flexibilitate totală la nivel creativ. Ne interesează în mod deosebit evitarea oricărui mecanicism de  generare a muzicii.

Viaţa formelor 2

Privilegiul unic al arhitecturii în raport cu celelalte arte, [...] nu constă în prezervarea unui vid comod şi în împrejmuirea lui cu garanţii, ci în construirea unei lumi interioare care îşi calculează spaţiul şi lumina ţinând seama de legile unei geometrii, unei mecanici şi unei optici care sunt în mod necesar implicate în ordinea naturală, dar pe care natura nu le utilizează. (Henri Focillon)

Viaţa formelor

A căpăta conştiinţă înseamnă a căpăta formă. (Henri Focillon)

Arhitectură vs Inginerie

Ingineria e mai veche decât arhitectura.



AU2009 – Audio clip preview

Listen here the audio clip preview for AU2009 clases:

Altiscad Optimizer®: Visual Exploration of Optimization in Autodesk® Robot™ Structural Analysis
The Power of API: Advanced Plastic Investigation of Reinforced Concrete Elements Using Autodesk® Robot™ and Revit® Structural

Completest

endless lines

Frustrated to be something else than architect?
Frustrated to be something else than artist?
Being an engineer is having all of them!

When the next equalities are true?
inside = architecture
outside = sculpture
edge = engineering