TIS – Teoria Speciilor Informaţionale – a doua ediţie

TIS - Nicolae Florean Pinte

A apărut a doua ediţie TIS la editura SemnE-Artemis (autor: Nicolae Florean Pinte). Până ce voi posta o părere din interior mă rezum la a o prezenta din afară: cartonată, peste 500 de pagini, o introducere binevenită în inteligenţa artificială (FUZZY, sisteme expert, reţele neuronale artificiale, algoritmi genetici), exemple de aplicare a TIS şi un spaţiu extins de explicaţii.

La o primă şi sumară lectură notez absenţa prezentării în introducere  a “programelor genetice - GP”. Poate că e desprins de context (îmi voi da seama la o lectură aprofundată), dar rămăsesem cu ideea că TIS ar putea să dea viaţă GP-urilor şi că ar fi o bună metodă de a le “deştepta”. Prin prisma experienţei personale (limitată şi incompletă în GP), prima dată când am dat de TIS m-am gândit că ar trebui să funcţioneze extrem de bine în contextul programelor genetice.

“Începutul religiunei”, conform tradiţiei

Redau mai jos un text extras din “Datinile şi credinţele poporului român“, Elena Niculiţă-Voronca. Colecţia Mythos, Ed. Saeculum Vizual, 2008.

Începutul religiunei. De când se roagă oamenii lui Dumnezeu

Adam tot sapa şi sapa; dar ce sapa ziua peste noapte nu se mai cunoştea. Aşa a muncit el fără spor câteva săptămâni; la urmă a început a plânge. Dumnezeu i-a zis: “Întoarce-te în patru părţi şi te închină şi zi: <<Doamne ajută!>>” Aşa a făcut şi când s-a uitat era totul arat! Apoi Dumnezeu i-a dat fel de fel de sămânţă şi a samanat, şi i-a mai dat ş-o greblă, care ajungea până la capătul ogorului, cu aceasta a greblat şi până în sară a fost gata. <<Mâine să vii să-ţi vezi pânea!>>, i-a zis Dumnezeu. El avea de gând să nu vie; ce era să găsască aşa în grabă? Dar tot şi-a tras pe samă, ca să-l asculte pe Dumnezeu.

Când a mers a doua zi, grâul era gata copt. Atunci a cunoscut bunătatea lui Dumnezeu; a căzut la pământ şi s-a închinat şi i-a mulţămit. Şi dacă a capatat el atunci minte, o avem şi noi azi, că ne ştim a ruga lui Dumnezeu şi mulţămi.

Condurachi Faloş. Mihalcea

Accente

Sunt destul de curios din fire. De cele mai multe ori nu mă pot abţine să cumpăr o carte după primele cinci pagini răsfoite. Big mistake! Astazi, încă o dată, nu am putut rezista impulsului şi am cazut victimă a “TIS: Teoria Speciilor Informaţionale” (autor – Nicolae Florean Pinte). Din câte mi-am putut da seama, este o carte despre “Drumul minţii între conştient şi inconştient”, o abordare ingenioasă a inteligenţei artificiale, cu incursiuni multidisciplinare în “tărâmul formelor culturale”. Desigur, interesantă, dar de necitit. Abundă în sublinieri, accentuări, evidenţieri, îngroşări. Practic, nu poţi găsi o frază fără cel puţin trei tipuri de sublinieri simultane: italice, bold, italic+bolduit şi eventual ”ghilimele”. Simt că mi se confiscă dreptul la interpretare, la a face propriile conexiuni neuronale. De ce trebuie să urmez labirintul mental al autorului? De ce mi se impune propria matrice de înţelegere a celui care a conceput-o? De ce mi se refuză dreptul de a fi un banal cititor, apt să înţeleagă (desigur incomplet) şi de a pune accentele aşa cum vreau eu? Pe deplin frustrat că nu o pot citi, cu regretul de a nu putea să postez o scurtă recenzie, mă înfioară un imbold nebunesc de a-l contacta pe autor şi de a-i cere o copie pdf unformatted.